Teritoriu

Datorită unui nou cadru oferit de modificarea legii administraţiei publice locale, cât şi programelor Uniunii Europene adresate dezvoltării rurale (Programul Leader de ex.), tot mai multe autorităţi locale au luat iniţiativă înfiinţării unor asociaţii microregionale (de intercomunalitate), în vederea gestionării în comun a unor servicii publice şi a creşterii capacităţii de cofinanţare  şi de accesare a unor programe europene şi guvernamentale. Una dintre microregiunile constituite în acest nou context este şi Microregiunea Someş-Nadăş, situată în imediata vecinătatea municipiului Cluj-Napoca şi cuprinzând opt comune cu satele aparţinătoare. Aceste comune sunt:

  • Comuna Săvădisla: Săvădlisla, Finişel, Hăşdate, Liteni, Vlaha, Lita, Stolna şi Vălişoara

  • Comuna Floreşti: Floreşti, Luna de Sus şi Tăuţi

  • Comuna Gilău: Gilău, Someşul Cald şi Someşul Rece

  • Comuna Căpuşu-Mare: Căpuşu Mare, Căpuşu Mic, Agârbiciu, Bălceşti, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni şi Straja.

  • Comuna Gîrbău: Gîrbău, Turea, Viştea, Nădăşelu şi Corneşti

  • Comuna Aghireşu: Aghireşu, Băgara, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Arghişu, Dâncu, Ticu, Ticu-Colonie şi Aghireşu-Fabrici

  • Comuna Baciu: Baciu, Coruşu, Mera, Popeşti, Rădaia, Săliştea Nouă şi Suceagu

  • Comuna Sînpaul: Sînpaul Berindu, Mihăieşti, Magyarsárd , Şardu,  Topa Mică, Sumurducu

În acest moment, dintre cele opt comune membre ale Asociației de Dezvoltare Rurală Someș-Nadăs, cinci fac obiectul acestui proiect.

Vom face o scurtă monografie a celor cinci comunei implicate în acest proiect:

Comuna Baciu se situează la nord-vest de Cluj şi este compusă din 7 sate care au vatra în valea pârâului Nadăş sau în văile pârâurilor care se varsă în aceasta (Popeşti, Mera, Suceagu), teritoriul administrativ ocupând o suprafaţă de 87,51 km2 având în componenţă următoarele localităţi: Baciu (reşedinţă de comună), Coruşu, Mera, Popeşti, Rădaia (cea mai nouă localitate din comună, care a luat naştere abia la începutul secolului al XX-lea), Săliştea Nouă şi Suceagu. Satul Baciu este menţionat în documente pentru prima dată în 1263 pe numele Baach. Este unul dintre cele mai mari sate din judeţ (6100 de locuitori), care se situeză în zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca, a pierdut din suprafaţa sa administrativă făcând loc apariţiei platformelor industriale. In ultimii ani, comuna cunoaşte o dezvoltare economică semnificativă ca urmare a presiunii socio-economice exercitată de municipiul Cluj-Napoca. La ultimul recensământ, populaţia comunei număra 10317 locuitori, structuraţi din punct de vedere etnic după cum urmează: 6348 (61,53%)  români, 2994 (29%) maghiari, 659 rromi (6,39%), 6 germani, 3 italieni și alâi 6 de alte etnii. Din punct de vedere turistic, comuna deţine obiective tu-ristice aparţinând fondului turistic antropic şi natural de mare atractivitate. Biserica romano-catolică din localitate a fost construită în secolul al XVI-lea, iar cea greco-catolică în secolul al XVII-lea, în apropierea localităţii pe partea dreaptă a pârâului Nadăş se află Rezervaţia naturală complexă „Cheile Baciului” (rezervaţie de interes naţional), unde sunt conservate în situri elemente fosilifere oligocene. 0 alta rezervaţie paleontologică, „Zona Fosiliferă Coruşu” se află lângă localitatea cu acelaşi nume. O altă-aşezare veche din această comună este Mera, care datează din 1299, Biserica reformată are elemente construite în secolul al XlII-lea, Aici, este interesant portul tradiţional şi folclorul autentic moştenit şi păstrat neştirbit până în zilele noastre de către populaţia maghiară a acestui sat. Alte obiective importante sunt amplasate în Satul Popeşti (atestat documentar în anul 1284), respectiv Conacul Bornemissza-Matskássy, construit în 1804 şi declarat monument istoric şi de arhitectură, biserica de lemn „Naşterea Sfântului loan- Botezătorul” din Săliştea Nouă, construită în 1750, biserică reformată construită între anii 1747-1749 şi biserica de lemn din localitatea Suceagu construită în 1771, amintită documentar în anul 1297. Nu putem să nu amintim celebritatea Pădurii Baciului (pădure situată între localităţile Baciu, Cluj-Napoca şi Suceagu), cunoscută în ţară şi în lume datorită semnalării repetate a unor obiecte zburătoare neidentificate şi perpetuarea convingerii că în această zonă se produc fenomene paranormale. în fiecare an, în noaptea „Sânzâienelor” (24 iunie), mulţi turişti petrec noaptea sub cerul liber cu spe-ranţa de a fi martorii unor fenomene ce-şi au explicaţia într-o altă lume.

O condiţie esenţială pentru accesarea diverselor fonduri oferite de Uniunea Europeană, cât şi de Guvernul Român este (atât pentru autorităţile administraţiei publice locale, cât şi pentru aceste microregiuni) existenţa unui plan de dezvoltare pe următorii ani, a unei viziuni asupra viitorului comunei sau microregiunii. Este vorba despre strategiile de dezvoltare locală sau microregională, care demonstrează capacitatea membrilor unei comunităţi sau a unei microregiuni de a-şi asuma viitorul acesteia. Astfel, aceste strategii reprezintă documentele de fundamentare a proiectelor depuse spre finanţare şi o dovadă pentru finanţatorul acestora că respectiva comunitate/microregiune are capacitatea de a şi gestiona procesul de dezvoltare.

Comuna Gîrbău, cu un teritoriu administrativ de 72,15 km2, este situată în zona Dealurilor Nadăşului, care la rândul lui face parte din Podişul Someşan. Din punct de vedere al componenţei, comuna cuprinde următoarele localităţi: Gîrbău – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 23 km faţă de municipiul Cluj-Napoca, Turea, Viştea, Nădăşelu şi Corneşti. Primele menţiuni despre satele comunei au fost semnalate în documentele scrise ale secolului XIII. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 2440 locuitori. Din punct de vedere etnic, la acea dată, populaţia comunei prezenta următoarea structură: 48,77 români, 44,34 maghiari şi 4,01% rromi. Activităţile ce caracterizează economia comunei sunt diversificate. Alături de activităţile agricole primează exploatarea nisipurilor caolinoase şi cuarţoase de la Corneşti, exploatarea „calcarului de Cluj” la Viştea, activităţi de depozitare şi exploatare primară a lemnului, activităţi de prelucrare a alabastrului şi nu în ultimul rând a activităţilor de transport şi depozitare. Din punct de vedere turistic, localitatea Viştea se remarcă prin excepţionalele sculpturi în piatră realizate de meşterii locali şi de frumuseţea costumelor populare ale acestei zone. Alte obiective care nu trebuie neglijate într-un periplu prin această comună, sunt biserica ortodoxă de lemn „Sf. Gheorghe”, care a fost construită în anul 1848, biserica reformată (sec. XVIII) cu clopotniţa datată în anul 1487 şi Conacul Bánffy, construit în secolul al XVIII-lea.

Comuna Floreşti se află în vecinătatea vestică a municipiului Cluj şi se întinde pe o suprafaţă de 60,92 km2 situată în mare parte în lunca largă a Someşului Mic. Comuna este constituită din trei sate, dintre care două sunt mai mari: Floreşti – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 10 km faţă de municipiul Cluj-Napoca şi Luna de Sus, iar satul Tăuţi este semnificativ mai mic. Localitatea Floreşti, este menţionată prima dată în documente scrise în anul 1272, aşezarea fiind întemeiată de colonişti saşi. In anul 1298 este atestată documentar localitatea Luna de Sus, iar ceva mai târziu, în anul 1448, este atestat documentar satul Tăuţi. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ un număr de 22813 locuitori fiind cea mai mare comuna în termeni de populație din România, având o structură etnică după cum urmează: 75,19% români, 14,36% maghiari, 4,89% rromi, 0,11% turci şi 0,08% alte naţionalităţi. Economia comunei a avut o evoluţie interesantă. Dacă până în anul 1989, localitatea Floreşti avea o economie preponderent agricolă cu un sector zootehnic bine dezvoltat (localitatea a reprezentat un puternic centru avicol), după acest an – prag, activităţile din sectorul primar sunt înlocuite treptat de activităţi de producţie şi de servicii. Evoluţia economică ascendentă şi apropierea localităţii de municipiul Cluj-Napoca, coroborate cu preocupările autorităţilor judeţene şi locale, au stat la baza demarării lucrărilor la cel mai mare cartier de locuinţe de după anul 1989 din judeţ, cartierul rezidenţial „Cetatea Fetei” din Floreşti. Deşi puse în umbra municipiului Cluj-Napoca, localităţile comunei se bucură de prezenţa unor monumente istorice şi de arhitectură de mare interes turistic. Pentru localitatea Floreşti, mănăstirea ortodoxă, biserica romano-catolică, construită în cursul secolelor XIV-XV în stil gotic timpuriu şi biserica greco-catolică construită între anii 1830-1834 în stilul baroc şi ruinele Cetăţii Fetei sunt principalele obiective turistice de interes, la care se adaugă o bază hipică. Alte obiective de interes turistic sunt biserica reformată cu tavan casetat din Luna de Sus, datată din secolul al XVIII-lea, biserica ortodoxă de lemn construită în secolul al XlX-lea şi nu în ultimul rând lacurile de acumulare de pe Someşul Mic care reprezintă un spaţiu propice practicării pescuitului sportiv.

Comuna Săvădisla, cu o suprafaţă de 110 km2, se află situată în regiunea submontană a Munţilor Gilău-Munteieie Mare suprapusă bazinelor hidrografice ale râurilor Hăşdate, Iară şi Valea Săvădislei. Comuna are opt sate, dintre care cinci sunt de mărime mijlocie. Săvădlisla – este satul reşedinţă de comună situat la o distanţă de 22 km faţă de municipiul Cluj-Napoca, satele componente fiind Finişel, Hăşdate, Liteni, Vlaha, Lita, Stolna şi Vălişoara, ultimele trei sate sunt mici şi prezintă o accentuată scădere a populaţiei. Populaţia totală a comunei număra la ultimul recensământ 4392 locuitori din care 43,39% erau români, 51.63% maghiari, 1,77% rromi, 0,04% germani şi 0,04% alte naţionalităţi Cea mai veche aşezare este probabil Vlaha, despre care primul document scris apare în anul 1285 şi care se mândreşte cu o biserică catolică construită în secolul al XIII-lea. Săvădisla este un sat a cărui istoric se pierde în negură timpului, dovadă fiind “denumirea satului care se trage de la Sf. Vasile, în ziua de 27 iunie (ziua Sf. Vasile) a fiecărui an, la Săvădisla se organizează festivalul corului sătesc şi se sărbătoreşte ziua de nume a localităţii. Deşi principalele ramuri de activitate sunt cele din sectorul primar, în ultimul deceniu s-a constatat o creştere semnificativă a serviciilor şi a activităţilor turistice, localităţile Săvădisla şi Vlaha fiind cuprinse în marea majoritate a circuitelor turistice organizate de agenţiile turistice din Ungaria. Pe lângă obiceiurile şi portul tradiţional al locuitorilor zonei care fac deliciul turiştilor în timpul sărbătorilor religioase, comuna dispune şi de alte obiective turistice antropice care merită să fie vizitate. Astfel se pot aminti aici ruinele cetăţii medievale Lita, biserica ortodoxă de lemn „Cuvioasa Paraschiva şi Sfântul Nicolae” din Stolna -construită în anul 1730 şi pictată în anul 1772 şi biserica romano-catoiică din Vlaha – datată din secolul al XlV-lea şi conservând în interior picturi datate din anul 1380. Întrucât adăposteşte in prezent un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, Castelul Mikes din Săvădisla, construit la sfârşitul secolului al XlX-lea în stil romantic, care din motive de siguranţă a sănătăţii nu poate fi momentan inclus între obiectivele turistice deschise turiştilor.

Comuna Sînpaul, având o suprafaţă de 93,22 km2, aceasta se află situată la contactul Dealurilor Nadăşului cu Dealurile Clujului şi Dejului, la limita dintre judeţul Cluj şi Judeţul Sălaj şi are în componenţă şase sate amplasate pe văile Nădăşel, Şardu şi Valea Mare. Reşedinţa de comună, Sânpaul (sat situat la o distanţă de 24 km faţă de municipiul Cluj-Napoca), cu populaţia cea mai numeroasă, apare pentru prima dată în documente scrise în anul 1295. Celelalte sate, Mihăieşti, Topa Mică, Şardu, Berindu şi Sumurducu sunt menţionate documentar în cursul secolelor XIII—XIV. Populaţia totală a comunei număra la ultimul recensământ 2392 locuitori din care 78,3% erau români, 0,96% maghiari şi 15,3% rromi. Dispunând de mari resurse de nisipuri cuarţoase şi caolinoase în economia comunei, susţinută în prezent de activităţile sectorului primar, se prevăd schimbări majore, în contextul în care, parte din zăcăminte au fost concesionate în vederea exploatării. Cele mai atractive obiective turistice ale comunei sunt bisericile de lemn – monumente istorice şi de arhitectură, „înălţarea Domnului” (1752) din Berindu, „Sfânta Treime”(1722) din Sânpaul, „Sfinţii Arhangheli” (1715) din Sumurducu, biserica de lemn şi ruinele bisericii reformate (sec. XIII) din Şard şi nu în ultimul rând poiana cu narcise din aceeaşi localitate. Pentru poporul român şi cultura acestuia, localitatea Topa Mică are o însemnătate deosebită. Aici a văzut lumina zilei şi şi-a început cariera poetică marele poet Ioan Alexandru.